Vorbind despre orașe autorul afirmă că acestea sunt cele mai mari invenții ale speciei noastre. Introducerea  cărții are titlul: ”specia urbană”.

Teza centrală a acestei cărți  este că orașele întăresc punctele forte ale omenirii. Autorul analizează factorii, adesea surprinzatori, care  duc către succesul orașelor din zilele noastre-de la temperaturile pe timp de iarnă, la Internet și la ecologismul nechibzuit(p.16).

Dar, pentru început, să vedem, cine este autorul  cărții? Edward Glaeser  este  șeful Catedrei de  Economie a Universității Harvard, unde predă  disciplinele: teorie microeconomică, economie urbană și publică. Este considerat un guru al  urbanismului modern, preocuparea sa de bază fiind analiza situației orașelor.

Lucrarea este structurată pe nouă capitole: 1.Ce s-a întâmplat în Bangalore?  2.De ce decad orașele?  3.La ce  bun periferiile?  4.Cum s-au dezvoltat orașele?  5.Este Londra o stațiune de lux?  6.Ce e așa grozav la zgârie-nori?  7.Cum s-au dezvoltat zonele periurbane?  8.Există ceva mai verde decât asfaltul?  9.Cum ajung orașele să aibă succes?  Fiecare capitol abundă în exemple concrete de modalități prin care orașele s-au dezvoltat și au devenit vectori ai progresului.

Analizând mecanismele generatoare de progres urban autorul aduce în atenția cititorului exemplul orașelor Londra, Bangalore și Tokyo, afirmând că încurajarea unei gândiri noi a  fost cauza prosperității acestora.

Glaeser  are căteva întrebări încă din startul lucrării: ”Cum se ajunge adesea ca oamenii cei mai bogați și cei mai săraci din lume să stea unii lângă alții?

Cum ajung să decadă orașe care, cândva, au fost puternice? De ce unele au reveniri bruște? De ce atât de multe mișcări  artistice apar atât de  repede în anumite orașe, în anumite momente? De ce atât de  mulți oameni inteligenți adoptă politici urbane, atât de nechibzuite?”

Cartea pe care autorul ne-o propune  subliniază faptul că orașele reușesc să facă mai multe decât indivizii izolați. Orașele, continuă autorul, fac posibilă colaborarea, în special producerea de cunoștințe în mod colectiv, care rămâne cea mai  importantă creație a umanității. Explică de ce oamenii sunt dispuși să accepte prețurile ridicate din orașe, doar pentru a sta în preajma indivizilor talentați, cei din a căror cunoaștere și experiență  vor prelua și ei.

Lucrarea a fost concepută prin prisma crezului autorului că ”orașele indică  măreția de care poate fi în stare omenirea, dar și infatuarea de care poate da dovadă. Recesiunea recentă ne reamintește că inovațiile urbane pot distruge valoarea adăugată, la fel cum pot să o și creeze. Orice declin afectează  orașele din întreaga lume. Când piețele comerciale  și financiare se contractă, ariile urbane au de suferit”.

În  subcapitolul ”Două perspective ecologiste: prințul și primarul”  Glaeser descrie, cu puțin umor,  viziunile ecologiste diferite aparținând primarului  Londrei, (din perioada 2000-2008), ”Red” Ken Livingstone și prințul Charles. Las cititorului plăcerea de a diseca aceste  diferențe  vizionare  majore în abordarea problemelor ecologiste.

În Capitolul ” De ce  decad orașele?” se analizează decăderea orașului Detroit care în perioada  1950-2008 a pierdut un milion de locuitori, adică 58% din  populație. Face o scurtă istorie evoluției orașului consacrând un subcapitol lui Henry Ford ”Henry Ford și Detroitul industrial”. Tot în acest capitol  dezvoltă conceptul de ”Centură de Rugină”(Rust Belt).

Autorul  asamblează cu multă febrilitate câteva teze referitoare la orașe: orașele sunt cea mai mare invenție a speciei noastre, orașele  accelerează inovațiile punându-și în legătură cetățenii inteligenți, orașele au abilitatea de a crea inteligență  colaborativă, orașele  prosperă când au multe firme mici și cetățeni calificați, mareția unui oraș este dată de locuitorii săi, nu de clădiri, ideile se răspândesc repede în medii dense, orașele nu fac ca oamenii sa fie mai săraci, ci atrag sărăcia(oamenii săraci se îndreaptă mereu spre orașe), săracia urbană trebuie raportată la sărăcia rurală, lumea va deveni și mai urbană, densitatea urbană creează un flux continuu de informații noi care provin din  observarea succeselor  și a eșecurilor altora,  realizările orașelor aduc beneficii întregii lumi, nebunia modernizării urbane  centrate pe construire(orașele nu sunt structuri, sunt oameni), orașele permit colaborarea între oamenii care fac ca umanitatea să exceleze în toată splendoarea ei.

Lucrarea se dovedește a fi o analiză  exhaustivă a evoluției urbanismului de-a lungul istoriei. Subliniază faptul că lumea  urbană a Imperiului Roman, generatoare de progres, a fost înlocuită de stagnarea rurală. În  anul 1000 Europa avea doar patru orașe cu mai mult de 50.000 de locuitori: Constantinopol, Sevilla, Palermo și Cordoba.

Cititorul  se poate familiariza cu semnificația ”Efectului Curley”(după numele primarului orașului Boston,  James Michael Curley), adică cu dreptul cetățenilor de a  nu mai fi de acord cu politicile unei administrații,  determinându-i  să părăsească orașul. Această stare de fapt generează apariția unei  competiții între administrații, similare concurenței dintre firme. Plecarea populației din orașe  poate stimula politici perverse care să determine  înrăutățirea situației unei administrații(p.101).

Citind cartea, autorul vrea să ne convingă că ”înaintea noastră stă o nouă epocă de aur a orașelor(de fapt una verde), dacă ne alegem cu grijă politicile publice”(p.386)

Studiind cartea, edilii constănțeni, poate, vor identifica o formă de oraș pretabil pentru Constanța, folosind chiar și metoda ”Karaoke urbanistic”.

”Dacă vrei să vezi sufletul unui oraș, trebuie să-i parcurgi străzile” afirmă  Edward Glaeser, citând-o pe marea urbanistă Jane Jacobs, cea de la care a preluat multe din ideile prezentate în această carte.

Hai să vedem sufletul Constanței!

Băcanu Gheorghe

N.B: Parafrazându-l pe Yuval Noah  Harari, aceste rânduri au fost scrise de un om, nu de Inteligența Artificială.