România îşi dezvoltă politica energetică sub imperativele asigurării intereselor sale strategice, dar şi a respectării angajamentelor asumate la nivel regional, european şi global, insa se dezvolta tot mai mult nevoia imperativa a formularii unei Strategii Nationale de Securitate Energetica, avand in vedere ca pana in acest moment avem prevazuta dimensiunea securitatii energetice doar in cadrul recentei Strategii Nationale de Aparare a Tarii, insa dintr-o perspectiva a securitatii nationale extinsa, la care se adauga si Strategia Energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050.
Potrivit Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020- 2024, securitatea energetica, care este prevazuta inclusiv in directiile de actiune ca interes strategic national, avand in vedere ca, Romania are potentialul unui coridor energeticsi capacitate de transport, datorita iesirii sale la Marea Neagra, ii confera probabilitatea transformarii intr-un HUB de securitate militaro-energetic pe flancul de S/E al Europei, mai ales, in contextul operationalizarii la Sibiu a primului si singurului Comandament NATO de 3 stele din S/E Europei, la care se adauga si prezenta Scutului de la Deveselu, scut antiracheta care ofera protectie pe o raza de aproximativ 2500 KM si 30 capitale ale lumii.
Viitoarea Strategie Nationala de Securitate Energetica ar trebui sa isi defineasca ca obiective strategice: cresterea accesului la resursele energetice necesare pentru funcţionarea la parametri normali a societăţii româneşti sub toate aspectele (bunăstare economică, socială şi de mediu a cetăţenilor şi a mediului antreprenorial din Romania); o mai mare predictibilitate în ceea ce privește evoluţiile interne şi externe din domeniu; buna gestionare a resurselor energetice; asigurarea celor mai potrivite soluţii cu costuri accesibile pentru consumatorii de energie, dezvoltarea infrastructurilor critice energetice si investitii in tehnologia pentru extragerea si exploatarea de energie verde in vederea reducerii dependentei de combustibili fosili, valorificarea competitiva a producţiei interne şi diversificarea surselor şi a rutelor de transport energetic prin România, alaturarea la proiectele de interconectare transfrontalieră în sectorul gazelor şi electricităţiiavand in vedere diversificarea rutelor şi a surselor de aprovizionare cu gaz natural la nivelul UE si global, la care am putea adauga inclusiv “diplomatia energetica” in contextul Romania – furnizor de securitate regional pe flancul de S/E al Europei si, nu in ultimul rand, dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu parteneri externi importanţi din afara UE, cum ar fi SUA/Israel/NATO, în vederea atragerii de investiţii în industria națională de profil.
Definirea viziunii și a obiectivelor fundamentale ale viitoarei Strategii Nationale de Securitate Energetica, ar trebui sa ia în considerare resursele energetice ale țării, precum și faptul că România are și va continua să se bazeze pe un mix energetic echilibrat și diversificat, ceea ce oferă credibilitate pentru asigurarea pe termen lung a securității energetice a țării.
Recomandam ca, viitoarea strategie sa stabileasca faptul că România își va menține poziția de producător de energie în regiune și va avea un rol activ și important în gestionarea situațiilor de stres la nivel regional.
Securitate energetica: ROMANIA – NATO
Prin poziţia geografică și potențialul său, ţara noastră are posibilitatea de a deţine un rol important în ecuația energetică regională, atât prin valorificarea resurselor proprii, cât şi printr-un rol activ în redistribuirea echilibrată a resurselor energetice transportate din zona Mării Caspice, Orientului Mijlociu şi Mediteranei de Est pe piaţa europeană.
Mentionam ca, odata cu infiintarea Comandamentului NATO de la Sibiu, care prezinta caracteristicile militare al unui “corp de armata”, Romania s-a repozitionat strategico-militar, inclusiv pe dimensiunea de securitate energetica, daca luam in calcul rolul NATO în domeniul securității energetice si integrarea aspectelor de securitate energetică în exercițiile și procesul de planificare al NATO, cooperarea cu partenerii, precum și îmbunătățirea eficienței energetice a forțelor aliate, care reprezintă dimensiuni importante ale acțiunii NATO în domeniu.
România a susținut și continuă să încurajeze asumarea de către Alianţa Nord-Atlantică a unui rol mai proeminent şi mai activ în domeniul securităţii energetice.
Parteneriatul ROMÂNIA-SUA in domeniul energiei
Parteneriatul România-SUA în domeniul energiei, a cărui expresie concretă o reprezintă atât prezenţa unor companii americane de prestigiu pe piaţa din România, cât şi procesul de consultare continuă între cele două părţi pe subiecte ce ţin de subiectul securităţii energetice regionale și cooperarea energetică transatlantică, a devenit din ce in ce mai mult o certitudine, avand in vedere discuțiile avansate cu diverși parteneri pe marginea implicării companiilor internaționale în proiecte precum construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, dezvoltarea exploatărilor câmpurilor off-shore din Marea Neagră, retehnologizarea unor mine de cărbune, dezvoltarea proiectului hidrocentralei electrice de acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti.
Prin semnarea parteneriatului cu SUA, in materie de securitate energetica, astfel se pun bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA cu o echipă multinațională, care, potrivit surselor oficiale, proiectul de aproximativ 8 miliarde de euro va fi coordonat de AECom și va implica un consorțiu format din companii din S.U.A, România, Canada și Franța, informează Ambasada SUA în România. AEcom este o mare companie americană de inginerie, care activează în peste 150 de țări, cu venituri de peste 20 miliarde de dolari obținute în 2019.
Consideram ca, acest acord între SUA și România sporește cooperarea energetică reciprocă și va consolida securitatea energetică a ambelor națiuni. Potrivit Comunicatului Departamentului pentru Energie se arată că, Statele Unite și România vor continua să consolideze relația bilaterală în cadrul diferitelor cadre multilaterale, inclusiv Parteneriatul pentru cooperare energetică transatlantică (P-TEC), ocazie cu care SUA și România co-prezidă un grup de lucru privind cooperarea nucleară civilă.
Statele Unite ale Americii sunt deja un investitor puternic în economia românească, iar sectorul energetic, care este de importanță strategică pentru România atât din perspectivă economică, cât și din perspectiva securității energertice, devine un domeniu de importanta strategica in noua paradigma de securitate internationala.
ROMANIA vs ISRAEL – perspectiva unui parteneriat strategic energetic la MANGALIA
Potrivit surselor oficiale, Israelul ar fi interesat să transporte pe căi maritime până în România gaze naturale extrase din perimetrele offshore ale Israelului, care ulterior să fie vândute în toată Europa prin intermediul viitoarei conducte BRUA. Va reamintim ca, pe teritoriul României, conducta BRUA este construită de către Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor controlat de Ministerul Economiei iar, Israelul avand un offshore extrem de dezvoltat, de unde deja exploatează, vor să il valorifice extern, avand in vedere că ei au gazul la o presiune mare raportat la costuri mici, astfel putandu-se realiza un punct de descărcare inclusiv în România, unde potrivit Ministerului Economiei s-a oferit șantierul naval Mangalia, unde urmeaza a se dezvolta o stație de descărcare. Cel mai probabil, in urma legarii Romaniei la conducta BRUA, prin care va circula gazul din Israel, sa intre o noua resursa energetica pentru toată Europa.
Nevoia de-comasarii Ministerelor Energiei Și Economiei in noua paradigma de securitate energetica
In contextul parteneriatului strategic energetic intre Romania-SUA-NATO-Israel, la care se adauga riscul ca România să fie supusă unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene pentru încălcarea legislației comunitare, privind obligația separării (unbundling) activităților de producție și transport în industria energetică, se recomanda decomasarea ministerelor Energiei și Economiei.
Mai mult de atat, după comasarea ministerelor Economiei și Energiei, Minsterul Economiei controleaza atât sistemele de transport de energie electrică și gaze naturale, Transelectrica și Transgaz, cât și producători de energie (Hidroelectrica, Nuclearelectrica) și de gaze (Romgaz), ceea ce contravine normelor UE.
Consideram ca, este nevoie de o reintoarcere la vechea guvernanta, undeproducătorii de energie controlați de stat se aflau în subordinea Ministerului Energiei, iar operatorii de transport Transgaz și Transelectrica – în cea a Ministerului Economiei.
In plus,Comisia Europeană a acuzat de-a lungul timpului mai multe conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modul de organizare ale Transelectrica și Transgaz, printre care: faptul că rețelele de transport erau parțial deținute de înșiși operatorii acestora, faptul că Guvernul putea interveni în politica celor două companii, interferențele și suprapunerile de autoritate dintre Ministerul Finantelor Publice și Departamentul pentru Energie sau conflictul de interese în care se aflau unii acționari minoritari și unii membri CA, care aveau legături juridice și cu societăți producătoare sau furnizoare de energie.
I3M – dezvoltarea de proiecte strategice in sectorul energetic
Inițiativa celor Trei Mări (I3M) reprezintă o bază de implementare a unor proiecte masive în domeniul infrastructurii, energiei şi digitalizării, ajutând statele din estul Europei să reducă diferenţele faţă de statele din vest contribuind astfel la întărirea securităţii la nivelul întregii Uniuni Europene. Va reamintim ca, in data de 06 august 2020 la Bucuresti, reprezentantii Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a avut o serie de întrevederi cu reprezentații EXIMBANK și ai companiilor din domeniul energetic HIDROELECTRICA, ROMGAZ, TRANSELECTRICA, pentru identificarea unor proiecte în sectorul energetic care să poată fi finanțate din Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (FI3M).
SUA urmeaza sa cotizeze cu până la 1 miliard de dolari către Fondul de Investiții la initiativa celor Trei Mari (FI3M). Sa nu uitm ca există un precedent al investitiilor americane in Europa Centrala si de Est în anii ’90, cand SUA a investit in regiune resurse financiare substantiale, fondurile de investitii de atunci reflectand încrederea Statelor Unite acordata permanent statelor din Europa Centrala si de S-E și care s-a dovedit a fi avut un mare succes, daca luam in considerare ca Washingtonul a investit la vremea respectiva aproximativ 1,1 miliarde de dolari în fonduri de investitii, gestionate de manageri privati care operau fără imixtiuni politice, luând decizii de investiții in functie de balanta comerciala a vremii, asa cum azi investeste aproximativ 8 miliarde de Euro in construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.
Romania HUB militaro-energetic in cadrul I3M
Teritoriul situat între Marea Baltica, Marea Neagra și Marea Adriatica devine strategic in cadrul aliantei maritime I3M, iar pozitionarea Romaniei pe flancul de Sud/Est al NATO ii confera Romaniei rolul strategic de furnizor de securitate regional si, cel mai probabil, posibilitatea teritoriului roman de a opera ca hub militaro-energetic regional, daca luam in considerare consolidarea operationala si strategica militara a Romaniei din ultima perioada, in contextul pandemia COVID-19.
Cel mai probabil, Romania are sanse sa devina model de strategii militaro-energetice integrate in cadrul I3M prin pozitionarea strategica la Marea Neagra si gazda a primului si singurului Comandament NATO de 3 stele din S-E Europei de la Sibiu, fara sa pierdem din vedere ca România găzduiește pe teritoriul său și alte baze militare afiliate parteneriatului strategic cu SUA/NATO: Scutul Antirachetă de la Deveselu, Baza Militară de de Kogălniceanu, Baza Militară Aeriană 71 “General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii și, totodată, Centrul Național de Instruire Întrunită GETICA de la Cincu/Județul Brașov si in curand Baza Militara NATO de la Tunari.
Interconectivitatea regionala pe axa N-S a Europei cere nu doar creștere economică, prosperitate și securitate dar si cooperare militaro-energetica, ceea ce a determinat inclusiv propunerea de investitii in infrastructure critice de energie, dar si in resurse militare, Bulgaria facand deja apel la dezvoltarea în comun de proiecte pentru producerea de echipamente militare, solicitand initierea de proiecte militare pentru Forțele Aeriene Bulgare si dobândirea capacității operaționale complete.
Consideram ca, acest coridor N-S din Europa Centrala si de Est ar putea deveni într-o zi coloana vertebrală a Europei si corridor energetic, unde Romania ar putea deveni HUB MILITARO-ENERGETIC REGIONAL in cadrul viziunii NATO URBAN MARITIM.
N.B. Ca parte din viziunea strategica NATO URBAN, emerge prin extensie si NATO URBAN MARITIM care are ca obiectiv strategic siguranţa cetăţenilor şi asigurarea securităţii şi rezilienţei oraşelor riverane de la Marea Neagră prin dezvoltarea de noi tactici, ţehnici şi proceduri militare, precum şi pregătirea unor viitoare cooperari ale Aliante in zona extinsa a Marii Negre, avand in vedere ca, orașele maritime au o importanță vitală pentru omenire prin fluxurile de mărfuri transportate pe mare. În acest context, NATO trebuie să asigure securitatea și reziliența comerțului maritim și a cailor maritime prin alocarea de noi forțe militare capabile să gestioneze misiuni multiple sub denumirea de NATO URBAN MARITIM. Toate aceste noi provocări la adresa securității si stabilității Mării Negre cer o regândire a Strategiei de Securitate a Marii Negre și, totodată, definirea unui nou set de concepte, doctrine la nivelul Aliantei, specifice diseminarea unei noi culturi de securitate NATO URBAN MARITIM.
O analiza pertinenta realizata de:
-
-
- Dl VICTOR AILENI, ex-Senator al Romaniei în Comisia Militară, actualmente coordonatorul departamentului de analiza si planificare strategica al firmei MabeInvest LLC SUA/Romania. În portofoliul său se regăsește consultanța acordată pentru baza militara de la Kogalniceanu (2007) și pentru construcția Scutului Antirachetă de la Deveselu.
- Dr. NEACȘU STELUȚA MĂDĂLINA
este Doctor in Informatii si Securitate Nationala și oferă expertiză în securitate si rezilienta urbana, politici si strategii NATO/UE, NATO URBAN, analiza de intelligence, competitive intelligence, juridic-administrativ, GDPR etc.
-
Articolul preluat din Caravana Urbana:
https://caravanaurbana.ro/2020/10/19/romania-hub-de-securitate-militaro-energetic-regional/
