Accesul liber la informațiile de interes public a fost la un pas de îngrădire. Legea 544/2001, un instrument de bază pentru jurnaliști, și nu numai, în lupta lor cu opacitatea de care dau dovadă uneori instituțiile publice, a fost zguduită serios din temelii de șase parlamentari din partea PSD și PNL.
Printre cei care au “vândut” legea s-a aflat și un fost jurnalist, dar și deputatul constanțean din partea PSD, George Vișan.
Până la urmă, aceștia au renunțat după ce presa a ripostat la acest atac. Fost jurnalist, deputatul PNL, Florin Roman, semnatarul acestei modificări, a venit a doua zi cu rectificări și cu un pas înapoi. „Am depus azi o solicitare în scris de retragere a semnăturii de pe un proiect de lege inițiat de o colegă deputat, care viza reglementări în cazul legii 544, privind liberul acces la informații de interes public. Am primit semnale de la oameni de bună credință, că în forma propusă de inițiator poate naște interpretări abuzive, și din acest motiv nu am dorit să las nici un fel de interpretare”, a comentat Florin Roman, într-o postare pe Facebook.
Florin Roman a lucrat în presa locală din Alba Iulia, timp de opt ani, între 1997 și 2005. Ca fost jurnalist sunt un adept al liberului acces la informații de interes public. Cât despre partea politică, înțeleg că orice dezbatere în perioada campaniei electorale, nu este posibilă, totul fiind țintit pe atacuri, fără legătură cu subiectul”, a mai spus deputatul PNL.
Inițiatorii legii depuse la Senat:
– Vlad Bontea – deputat PSD
– Claudiu Augustin Ilişanu – deputat PSD
– Florin Roman – deputat PNL
– Eliza Ştefănescu (Peţa) Ștefănescu – deputat PSD
– Gabriel George Vișan – deputat PSD.
Ce au făcut aceștia?
Eliza Mădălina Peța Ștefănescu, deputată PSD de Dolj este inițiatoarea acestei propuneri legislative. Ea a invocat printre altele că aceste modificări sunt necesare deoarece „se efectuează activități de scanare, de anonimizare a datelor cu caracter personal, de căutare și identificare a documentelor în arhivă precum și alte operațiuni necesare, ceea ce implică un volum foarte mare de muncă care corelat cu personalul limitat duce la blocarea tuturor celorlalte activități ale autorității sau după caz instituției publice, ducând într-un final la blocarea întregii activități, personalul existent fiind în imposibilitatea exercitării corespunzătoare și în timp util a întregului amalgam de atribuții”.
Astfel, „de aceste aspecte profită diverse ONG-uri și diverse persoane fizice sau postaci pe Facebook, care, sub pretextul că ar fi în interesul civic, abuzează de aceste prevederi absurde în mod excesiv, urmărind punerea în dificultate a autorităților și instituțiilor publice, prin zeci de cereri, care implică punerea la dispoziția acestora a mii de pagini de documente, un volum imens de muncă, însă muncă gratis, ceea ce generează o situație excepțională la nivelul instituțiilor publice sau după caz al autorităților publice ducând practic la blocarea lor”. „Considerăm că acest lucru este inadmisibil într-un stat de drept în care autoritățile administrației publice și instituțiile publice se consideră a fi entități de conducere care asigură exercitarea prerogativelor puterii de stat”, a spus deputata PSD.
Prin modificările aduse la prezenta lege, autoritățile locale puteau invoca în refuzul lor de a oferi informațiile de interes public motivul de “rea-credință”. De altfel, cei care solicitau aceste informații trebuie să suporte și “costurile aferente procesării informațiilor”. Mai mult, “dacă volumul lor depășește 50 de pagini, autoritatea poate refuza transmiterea acestora”. Ne întoarcem puțin la cost. Acesta poate fi diferit de la o autoritatea la alta.
